Recenzie Înger luptător de Pearl S. Buck

Titlul: Înger luptător
Autor: Pearl S. Buck
Nr. pagini: 264
Editura: Art
Apariție: 2012
Disponibilă:aici!
Asemenea unui romancier chinez, eu vreau să scriu pentru oameni. Poveştile aparţin populaţiei. Numai ea poate judeca, pentru că simţurile ei sunt nepervertite şi emoţiile ei sunt neîngrădite. Un romancier nu trebuie să privească literatura ca pe un scop în sine. Nici măcar nu trebuie să cunoască prea bine acest teritoriu, pentru că oamenii, care sunt materialul său, nu se află acolo. El este un povestaş într-un cort, la ţară, şi poveştile lui atrag oamenii în acel cort. El nu trebuie să ridice vocea când trece pe-acolo un învăţat. El trebuie să fie bucuros dacă oamenii de rând îl ascultă cu plăcere. Cel puţin aşa am învăţat eu din China.
Pearl S. Buck, Premiul Nobel pentru Literatură, 1938
Tradus de Mircea Eliade în vara anului 1938, romanul biografic Înger luptător este povestea fascinantă a tatălui autoarei, misionar creştin, dintr-o severă familie de prezbiterieni, care îşi dedică întreaga existenţă, austeră şi lipsită de orice formă de lux sau confort, străinilor pe care îi iniţiază în tainele creştinismului.
Andreea Răsuceanu

*Recenzie*

„Înger luptător” este o carte fascinantă, cu un mesaj puternic și personaje complexe care creionează o frumoasa și zbuciumata poveste, a lui Andrew, un misionar din China, cu scopuri bine definite și o personalitate deosebită, fiind și foarte deștept, dar și foarte naiv simultan, orbit de bunătate și scopurile sale.

Pentru început este prezentat Andrew, un tânăr cu șase frați care locuiește la țară, muncind zi de zi alături de tatăl său. Această perioadă a vieții sale îl formează și îi definitivează personalitatea și dorința de a predica străinilor despre Dumnezeu, accentuându-i încăpățânarea, dar totuși dorința de a face un lucru până la capăt, cum este mai bine. Astfel, ajuns la maturitate, pleacă la colegiu să studieze, continuând să urmeze drumul Chinei, predicând acolo și convertind cât mai multe suflete la creștinism, însă după ce se însoară cu Carie, o femeie puternică și înțeleaptă, care îl va sfătui și îl va tempera, tot restul vieții sale. Andrew și Carie călătoresc mai tot timpul, locuind în case sărăcăcioase sau hanuri, iar Andrew, care a ajuns să scrie și să vorbească perfect chineza, predică peste tot, reușind să aducă cât mai mulți oameni de partea lui Dumnezeu. Lasă în fiecare sat, în urma sa, un învățat pregătit de el, care să ducă cuvântul lui Dumnezeu mai departe. După ce moartea îi pândește de aproape pe copiii săi, Carie refuză să își mai urmeze soțul, mutându-se într-un sătuc din China, unde Andrew se refugia alături de soția și copiii săi după fiecare lungă călătorie.

Andrew este un personaj extrem de complex și deosebit, care crede în scopul său, fiind cu adevărat fericit și predicând cu cel mai mare drag, devenind nu doar foarte cunoscut, cât și foarte iubit. Încăpățânarea sa și credința după care se ghidează îl fac nu doar intolerabil în ceea ce privește o opinie ce îl contrazice, cât și naiv. Ghidându-se doar după scopul său și având credința că ceea ce face el este cel mai bine și că toți ar trebui să-l urmeze, devine vulnerabil în fața celor ce îi doresc puterea și credibilitatea, însă inteligența, istețimea, dar și  puterea și respectul pe care le impune Carie în fața celor ce îi amenință fericirea soțului ei, îl fac invincibil.

Deși Andrew este de o bunătate deosebită, față de copiii săi întotdeauna a fost reticent, nereprezentând niciodată pentru ei acea figură parentală, fiind mult mai apropiat de convertiții săi. Astfel, din puținele descrieri ale vieții copiilor săi, am ajuns la concluzia că această ocupație remarcabilă a tatălui lor, de a duce mai departe religia, a fost un factor distructiv și marcant în copilăria lor, toți banii îndreptându-se doar spre misiune. În ciuda acestui fapt, Andrew a reprezenatat cu adevărat un înger luptător, disperat să ofere, să dăruiască și să facă bine, punându-se pe sine pe ultimul loc, și luptând cu nenumăratele pericole ce i-au ieșit în cale de-a lungul vieții.
„Timpurile nu se schimbaseră. El n-a trăit niciodată în timp, ci în eternitate.”

Mi-a plăcut această carte, deși nu extrem de mult, datorită lipsei unei acțiuni mai riguroase, întrucât personajul principal este un personaj cu multe defecte și calități, dar care răzbate, învingând pericolele și ducându-și la bun sfârșit scopul. Înfățișează prototipul omului simplu, foarte încăpățânat și ambițios, iubitor și darnic, a cărui voință și determinare ar trebuie să reprezinte chei în viața fiecărui om.





Abonează-te la blog!
Înscrie-te pentru a primi prin Email toate recenziile, interviurile, concursurile şi orice articol scriem noi pe blog. Dacă nu îţi place, te poţi dezabona ulterior.☺
Share:

0 comentarii: