Recenzie Chaos de Theo Anghel

Titlu: Chaos
Autor: Theo Anghel
Nr. pagini: 336
Editura: Quantum Publishers
An aparitie: 2016
Disponibil aici !

"Fabuloasele aventuri ale Orianei continuă în 336 pagini de emoție condensată. Ai 336 motive să citești această carte.
Tânăra Oriana moare într-un accident, chiar în ziua nunții ei. Pentru oricine, acesta ar părea sfârșitul. Nu și pentru ea. Se întoarce ca recuperator de suflete, însă nu la vechea viață și familie, pentru care trebuie să rămână moartă, ci la una cu totul nouă. Răsfățul și confortul, considerate garantate mai înainte, se duc acum pe Apa Sâmbetei. Va trebui să lupte pentru a-i salva pe ceilalți, dar și pe sine. Apar noi prieteni, noi dușmani și… prima iubire?
Există viață după moarte? Unii vor spune da, alții că nu. Dar există un răspuns la care cu siguranță nu v-ați gândit.
Există recuperatorii de suflete. Smulși din existențele lor, sunt aruncați în altele, neîntrebați de nimeni, fără să li se ceară acceptul. Trebuie doar să se supună legilor celor de Dincolo. Iar unii aleg răzvrătirea."





*Recenzie*

"Chaos" este cel de-al doilea volum al seriei "Am murit, din fericire". După ce am citit primul volum, "Întoarcerea", care s-a terminat cu o altă misiune încheiată cu succes de Recuperatoarea noastră, am fost curioasă şi nerăbdătoare să aflu de ce aventuri incredibile vor mai avea parte Oriana şi îngerii ei.
Volumul doi începe într-o atmosferă veselă. Oriana şi Mati, cea mai bună prietenă a ei îi duc pe Iulia şi alţi copii ce trăiesc pe străzi la Zoo. Fetele îi ajută să supravieţuiască şi -spre disperarea lui Abel, îngerul întunecat al Orianei- îşi petrec timpul liber făcând fapte bune.
 Aventurile supernaturale ale Recuperatoarei încep cu dorinţa ei de a-i ajuta pe cei din jur. Deşi ceasul ei era inactiv ea nu încetează să pună binele altora pe primul loc. Nu cred că trebuie să mai spun că Abel este adus în pragul disperării de uşurinţa fetei de a da cu piciorul la tot pentru a ajuta o persoană care are nevoie de ajutor, fie că acea persoană ştie sau nu asta. 
Oriana descoperă că există mai multe tipuri de recuperatori şi constată că viaţa ei nu va deveni mai uşoară sau mai frumoasă cunoscându-l pe Gudila, un Recuperator foarte diferit de Marc şi de ea însăşi.

"Un râset nervos mă scutură fără să vreau. Păi, de ce să fie uşor când poate să fie greu."

Theo nu încetează să ne ofere mostre din umorul tipic românesc, ceea ce m-a făcut de nenumărate ori să îmi testez limitele de rezistență la râs în public. O să fiu foarte sinceră și voi recunoaște că personajul meu favorit din această serie este Abel. Acesta este guvernat de Zeul Sarcasmului și al Violenței și nu ratează nicio ocazie de a arăta acest lucru. 

"-Ce? Ne cărăm? se plânse Abel. Ce pierdere de vreme! Nu tu spectacol, nu tu nimica! De dragul meu, mai scoate-i ăsteia câțiva dinți, sau, uite, rupe-i ăstuia o coastă... Te rooog!"

Această carte m-a făcut să râd și să îi citesc paginile pe nerăsuflate. Nimic din viața Orianei nu e plictisitor sau normal. O zi normală se transformă în cea mai palpitantă aventură cunoscută de istoria omenirii și Theo Anghel reușește să combine umorul cu tensiunea și să creeze un tablou al nuanțelor ce captivează cititorul în lumea creată de ea și nu îl mai lasă să plece.

"Moaca de pisoi neajutorat a amicei mele m-a impresionat profund și, dacă n-aș fi avut un demon leșinat printre fripturile lui Dragoș, mi-aș fi făcut timp s-o descos și, poate, s-o ajut cumva."

Să te confrunți cu demoni veniți din cele mai adânci nivele ale Iadului pentru a-ți ucide prietenii, să salvezi suflete înainte de micul dejun și să încerci să ajuți majoritatea oamenilor pe care îi întâlnești... aceasta este viața unui Recuperator. Sau cel puțin, aceasta este viața Orianei. 
Cred că cel mai tensionat moment al carții a fost cel în care Oriana credea că va fi extrasă din Chaos și trimisă în Lumea Cealalta. Pulsul mi se accelerase și nu mai citeam. Zburam printre cuvinte dorindu-mi să se termine odată și să aflu ce se va întâmpla cu Oriana. 
Chaos este o carte plina de acțiune, umor, dar nu numai atât. Gândurile Orianei zboară adesea spre condiția umană și fata îi analizează pe cei din jurul ei cu atenie, deși de multe ori nu îi înțelege pe oamenii pe care îi întâlnește. Sunt sigură că veți găsi interesante atât felul în care tânăra Recuperatoare vede lumea, dar și care e concepția ei despre viață, despre Lumea de Dincolo și despre sentimentele atât de umanepe care le vede la alții și pe care le experimentează ea însăși. 


"La urma urmei, ce naiba era cu lupta asta pentru suflete? Prea suna totul a Întrecere. Sau poate că se recrutau în vederea unei înfruntări între cele două puteri? Nu așa se petreceau lucrurile și în Chaos? Două forțe se încleștau pentru că aveau concepții diferite, fiecare încercând să se impună în fața celeilalte. Tot ce obțineau, în final, era un covor de morți într-o pădure de ruine printre care șerpuiau râuri din lacrimile celor lăsați în viață, dar mai morți decât cei duși."

"Iubirea avea multe fețe, am citit undeva, odată"

Sunt o mulțime de citate aici, dar am vrut să le împărtășesc cu voi deoarece mi-au atras atenția în mod special si mi s-au părut reprezentative pentru acest volum. Theo Anghel a creat o lume magică care își găsește locul în Universul nostru cotidian și în care personajele fantastice și muritorii convieuiesc fără să se deranjeze reciproc sau să interfereze unii în viețile altora... prea mult.

Recomand cu plăcere această carte oricărui cititor care e curios în legătura cu Raiul și Iadul pentru ca Theo Anghel zugrăvește în culorile imaginației Orianei Universul creat de ea și rezultatul este un tablou al fanteziei de neegalat.

Share:

4 comentarii:

Mirela Barbalata spunea...

Mi-a placut dar nu ca primul volum :) . La un moment dat mi s-a parut ca actiunea bate pe loc. De abia spre final am simtit "adrenalina" si finalul intr-adevar m-a lasat cu dorinta de a citi si urmatoeul volum.

Dia Anutza spunea...

Am auzot ca apre volumul 4. Poate pana la volumul 5, reusesc si eu sa incep seria :(

Dia Anutza spunea...

Multumim pentru recenzie! ;)
Abia astept sa o vad si pe cea de la volumul 3.

maria ancuta spunea...

o serie pe care sper sa o citesc si eu anul acesta :*