Recenzie Eu împotriva mea de Daniel Botea

Titlu: Eu impotriva mea
Autor: Daniel Botea
Nr pagini: 178
Editura: Quantum
Anul apariţiei: 2016
Disponibil aici !
"Viața de student la psihologie a lui Leinad se împarte între sesiuni și băute ocazionale cu prietenii. Nimic ieșit din comun. Până într-o zi când, accidental, intră în posesia unui stick USB. Din curiozitate și, din nefericire pentru el, verifică fișierele stocate pe micul obiect. Află informații incredibile despre o societate secretă care făcea experiențe medicale pe oameni, fără ca aceștia să-și fi dat acceptul.
Faptul că ajunge să cunoască o tânără, studentă și ea, genul de fată peste care nu dai în fiecare zi, sufletistă și inimoasă, complică și mai mult situația tânărului, mai ales după ce află că noua lui cunoștință suferă de o boală ce îi poate fi fatală.
Șantaje, urmăriri, situații tragi-comice, din loc în loc, și un umor proaspăt vă vor determina să deveniți fanii acestei serii."



*Recenzie*
     Am citit recent acest roman interesant si mi-a plcut foarte mult! Multumesc editurii Quantum pentru aceasta carte si tin sa felicit autorul pentru scrierea acestei carti! Puteti gasi cartea disponibila la un pret foarte mic, comparativ cu alte carti.

       Acest roman este primul dintr-o serie nepublicata inca, pe care imi doresc sa o citesc, prima carte lasandu-mi o impresie foarte buna! Constat cu bucurie ca tot mai multi scriitori romani talentati apar si isi dezvaluie povestea, fapt care ar trebui incurajat. Cartea nu are multe pagini, asa ca nu trebuie sa va speriati de plictiseala pentru ca nu exista! Nicio pagina nu este irosita si va indemn sa va convingeti singuri, sa lasati cateva ore deoparte vampirii, zombii, varcolacii, demonii sau vrajitoarele si sa va faceti timp pentru lecturarea acestei carti scrise de un autor roman, o carte care o sa va impresioneze prin originalitatea sa si un umor iesit din comun.

    "Aici, recunosc, desi eu si sentimentele ne asortam precum tenisiii la costum, ca m-am inmuiat. Aveam ceva in comun cu acea fata...pe nimeni! Ceea ce aveam in comun era nimic. Tot nimicul, Exista cate unul pentru fiecare si, totusi, ale noastre pareau asemanatoare."


       Personajul principal, Leinad, m-a amuzat din momentul in care am facut cunostiinta cu el. Faptul ca era orfan, mi-a trezit un sentiment de apreciere cand am vazut ca incerca sa ajunga la examene si sa invete pentru a obtine bursa. Ceea ce nu mi-a placut a fost comportamentul sau nesimtit in preajma Carlei si ironia prezenta in conversatiile cu Diu. Inteleg ca are o oarecare mandrie, dar este putin exagerat. Totusi, pe parcurs evolueaza spctaculos si datorita Carlei, intelege ca nu este singur pe lume, ci se poate baza pe prieteni. Relatia dintre cei 2 devine stransa si Leinad este foarte trist cand afla de boala ei, incercand sa faca tot ce se poate pentru a o ajuta.

    "Ma simteam ca in filmele alea americane pe care le blamam asa de mult, cu mentiunea ca eu habar nu aveam de replicile pe care trebuia sa le recit, nu stiam nici care imi era reolul, iar scena urmatoare imi era cu desavarsire necunoscuta. Nu imi era permis sa tai vreo scena si s-o reiau de la capat."


        Diu si iubita lui, Iasmina nu au fost foarte prezenti, asa ca accentul s-a pus pe Leinad si pe Carla. Mi-a placut mult momentul in care au intrat pe furis intr-un apartament, ducandu-ma cu gandul la Robert Langdon si Sophie Neveu, creatiile lui Dan Brown. Cartea este scrisa la persoana I, asa ca Leinad ne poate uimi cu umorul sau, adresandu-se direct, vorbind parca cu cititorul sau scriind intr-un jurnal. Fiecare situatie descrisa, fiecare conversatie, fiecare moment moment, trist sau fericit, povestit de acesta, m-a amuzat datorita modului in care face haz de propriul necaz, asa ca il felicit pe autor pentru reusita lui!

    "In limita portbagajului disponibil,  am fost rostogolit fara pic de gratie peste fl si fel de scule care nu aveau nimic mai bun de facu decat sa intre in conflict cu diverse parti ale corpului meu."


       Eu impotriva mea, intr-un fel, este si o lectie de viata, iar Leinad este cel care ne arata cat de norocosi suntem ca avem o familie, cat de mult conteaza o prietenie stransa si cat de multe probleme intalnim in jurul nostru. Pe langa glumele sale, observam si o critica (motivata) la adresa tinerilor din ziua de astazi, in legatura cu atitudinea, comportamentul acestora. De exemplu telefonul vechi al lui Leinad...este anormal sa fi nevoit sa iti ascunzi telefonul sau sa te rusinezi din cauza comentariilor nesimtite ale altor persoane. Leinad este foarte realist si inteligent, asa ca a "supravietuit", motiv pentru care a intrat in lista personajelor mele favorite.

    "-De ce ai ales locul asta la masa, Leinad?

    -Ca sa te vad mai bine, Doctor
...
    -Ce anume studiezi si de ce?
    -Gastronomie. Ca sa te mananc mai bine, Doctor."

       Avand o actiune antrenanta, expusa cu un limbaj comun, uzual, Eu impotriva mea este o aventura amuzanta, de dimensiuni reduse, inteligent construita, cu scopul de va destinde, amuza si binedispune. Indiferent de varsta, sex, religie, etnie, va asigur ca atunci cand o veti avea in mana, o sa regretati ca nu ati cititi-o mai repede.

Share:

2 comentarii:

Simona Stavar spunea...

Ce drăguță pare cartea! Chiar o vreau și eu.

Mirela Barbalata spunea...

Am ocolit cartea pana acum :) . Dar imi dau seama ca nu am facut bine.