Interviu cu Simona Stoica


Simona Stoica este autoarea unei serii interesante formate din 2 carti (4 volume) publicate la editura Herg Benet. Va invit sa cititi acest interviu!

Întrebare: De unde a venit pasiunea pentru scris?
Simona Stoica: Nu cred că există o sursă pentru această pasiune. Cel puţin, nu doar una singură. A venit din suflet, din minte şi din inimă. Din amintiri, întâmplări obişnuite şi „aventurile” pe care le poate avea o adolescentă care nu trăieşte într-un univers fantastic, unde orice este posibil. Eu cred că pasiunea vine de pretutindeni. Nu trebuie să o cauţi, trebuie să o laşi pe ea să vină la tine.

Întrebare:Cine v-a îndemnat să scrieţi prima carte?
Simona Stoica:Ca să îţi răspund la întrebare, voi arunca o privire scurtă în oglindă. Nu am fost îndemnată; a fost o provocare de la mine pentru mine.

Întrebare:Cum şi când aţi început să scrieţi?
Simona Stoica:Primul an de liceu a fost neplăcut şi m-am adaptat cu greu schimbărilor. Eram foarte ataşată de vechiul meu grup şi nu simţeam nevoia să îmi fac prieteni noi. Atmosfera era mereu tensionată şi aveam impresia că totul era un concurs: cine are media cea mai mare, cine răspunde mai mult la oră, cine îi zâmbeşte mai frumos profesorului.
Mi-am găsit un refugiu în scris. Aveam multe idei şi am început să le aştern pe hârtie. La început, lucruri mărunte. Numele personajelor, câteva trăsături şi calităţi. Lumile în care urma să se desfăşoare acţiunea. Câteva replici, care îmi sunau mie bine, dar lipsite de context. Am umplut carneţele şi caiete atunci când nu aveam laptopul la îndemână. Ideile au început să se lege, cuvintele s-au transformat în fraze, personajele au prins viaţă... aşa a luat naştere Provocarea. Numele iniţial a fost Legământul Sufletelor, dar l-am schimbat repede.

Întrebare:Ce planuri aveţi pentru viitor?
Simona Stoica: În prezent, sunt secrete. Dar poţi să îţi spun că toate vor avea legătură cu scrisul şi lucrez la o trilogie fantasy, dark and twisted.

Întrebare:La ce vârstă v-aţi dat seama că aveţi talent să scrieţi?
Simona Stoica: Îmi e ruşine să afirm că am talent, când, de cele mai multe ori, sunt nemulţumită de ceea ce scriu. Cred că întotdeauna voi simţi nevoie să schimb, să ajustez sau să şterg. Am descoperit plăcerea scrisului în şcoala primară, când făceam foarte multe compuneri, atât pentru orele de română, cât şi pentru olimpiadele la engleză. Cream doar poveşti de groază, pe care le transformam în parodii, de parcă voiam să îi conving pe cei care le citeau că nu există monştri şi că nu trebuie să ne temem de întuneric (în condiţiile în care eu dormeam cu o lumină de veghe şi aveam impresia că sub patul meu doarme un căpcăun care abia aştepta să îmi alunece piciorul de sub pătură).

Întrebare:Ce carte v-aţi fi dorit să fie scrisă de dumneavoastră, dar ideea i-a venit altcuiva?
Simona Stoica:Biblia (glumesc). Nu cred că există o astfel de carte.

Întrebare:Ce seriale preferate aveţi?
Simona Stoica: Ai apelat la cutia cu întrebări interzise, nu? Prison Break este serialul meu favorit, serialul de suflet, pe care l-aş revedea oricând, de 59865865 ori, pentru că nu mă pot plictisi de el şi mereu descopăr ceva nou, cu fiecare vizionare. Penny Dreadful, Vikings, Orphan Black şi Gotham. Şi ultima mea pasiune: Stranger Things. E cel mai bun serial pe care l-am văzut în 2016.



Întrebare: Cum v-a afectat viața publicarea cărţilor?
Simona Stoica:A crescut nivelul stresului (hihi). Am noroc că foarte puţine persoane au numărul meu, aşa că chat-ul de pe Facebook „înfruntă” întrebările despre serie şi despre personaje. În urmă cu câţiva ani, m-aş fi eschivat să întâlnesc persoane cu care vorbeam doar online, m-aş fi temut să le întâlnesc. Acum, nu mai am o astfel de problemă. E corect să spun că publicarea cărţilor m-a făcut mai curajoasă?
Îmi tremură picioarele când sunt recunoscută pe stradă sau cineva mă opreşte ca să-mi spună că mi-a citit cărţile şi că i-au plăcut. E o senzaţie copleşitoare când merg la târguri de carte, sunt oprită pentru poze şi nici măcar nu recunosc persoanele respective (mereu mă simt vinovată când se întâmplă asta). E puţin înfricoşător când lumea ştie cine eşti. Au un avantaj în faţa ta, iar eu m-am obişnuit greu cu acest sentiment. Cred că analizez totul prea în detaliu.
Am legat prietenii foarte frumoase și am descoperit persoane care au aceleași pasiuni ca și mine. Ne despart sute, mii de kilometri, dar vorbim măcar câteva minute pe zi. Aceste momente au devenit „oaza mea de liniște”. Când se inventează teleportarea?

Intrebare:Ce mesaj doriţi să îl transmiteți cititorilor dumneavoastră?
Simona Stoica: Citiţi, scrieţi, visaţi, pictaţi, râdeţi şi cântaţi. Viaţa este mult prea scurtă pentru a fi cumpătat. Mulţumesc frumos pentru interviu!

Descriere carte:



În străvechea cetate din Haven, Rephelimii, un grup de asasini conduși și instruiți de Azazeal Vellenhall, încearcă să împiedice declanșarea unui război cu Cele Zece Orori. Jack Harper, liderul lor, este trimis dincolo de Voal, pentru a o găsi pe nepoata lui Azazeal – tânăra Desiree, cea de a Treia Cheie a Havenului. Însă când descoperă misterele care înconjoară conacul Wolfmaner și cine e răspunzator pentru crimele săvârșite în urmă cu 150 de ani, Desiree refuză să își accepte moștenirea și să înfrunte trecutul. Jack nu are de gând să renunțe și ar face orice ca să salveze Havenul. Îi va câștiga încrederea, o va minți și o va seduce pentru a-și îndeplini misiunea. Provocarea a fost acceptată.
Share:

3 comentarii:

Mirela Barbalata spunea...

Felicitari pentru interviu.
Nu am citit nimic de Simona Stoica.

Simona Stavar spunea...

Nu am citit cartile autoarei, dar mi-as dori mult s-o fac <3 <3

Simona Stavar spunea...

Mult succes pe mai departe Simonei Stoica!